Învăţare pentru societatea cunoaşterii
Comunicat
eleva Ţăranu Sabinne-Maria
,,Învăţare pentru societatea cunoaşterii”. Sub acest nume a stat munca elevilor clasei a XI-a H şi a colectivului de profesori îndrumători de la Colegiul Naţional Petru Rareş, care a elaborat şi a implementat tema de opţional “Ştiinţa între hazard şi catastrofă” pe baza căreia au participat la concursul MULTITOUCH, clasându-se primii pentru regiunea de nord-est a României. Muncă, de altfel susţinută şi îndelungată, întrucât de la începutul acestui an şcolar toţi s-au implicat cu desăvârşire, iniţial în procesul de informare şi asimilare de repere, iar ulterior, în cel de valorificare a materialului acumulat.
,,Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii”, proiect MULTITOUCH. Aceasta este titulatura completă a proiectului implementat de Unitatea de management al proiectelor cu finanţare externă, din cadrul MECTS, în parteneriat cu SIVECO România şi Universitatea Naţională de Apărare “CAROL I”, în cadrul căruia s-a organizat concursul, care a determinat un grup atât de serios şi pe cât s-a dovedit, eficient, să realizeze un proiect ingenios, amplu ca modalitate de reprezentare şi mai ales, explicit în formula redării.
Coerenţa, prelucrarea şi adaptarea fiecărei informaţii preluate unui şablon colectiv şi original de gândire, creativitatea ,,mână în mână” cu ştiinţa exactă şi deci, aparent implacabilă. Enumerate anterior, acestea pot fi considerate doar câteva dintre motivele care au ajutat comisia de evaluare să acorde un punctaj maxim, respectiv 100 din 100 de puncte produsului rezultat în urma efortului depus. Criterii de notare, dar totodată mostre ale entuziasmului cu care s-a manifestat un grup, a cărei singură expresie este, în definitiv, echipa. Diferenţa dintre grup şi echipă o atestă şi proiectul lor, prin forţa de coeziune care sugerează acordul dintre toţi membrii.
“Ştiinţa între hazard şi catastrofă”, prin dimensiunea ei inter şi transdisciplinarănu a fost o temă uşor de abordat. În mod cert, tinerii coordonaţi atât de productiv, au avut intuiţia şi inteligenţa de a trasa acestui subiect, dimensiuni autentice, vădite de realitatea imediată a umanităţii. Lucrarea finală stipulează într-o măsură elocventă şi efectele din ultimul timp ale hazardelor naturale asupra omenirii. Subtemele abordate au fost
1.Definiţii terminologice în acord cu convenţiile internaţionale actuale
2.Scurt istoric al dezastrelor mondiale şi româneşti (evoluţia socială şi ştiinţifică a gestionării lor)
3.Vulnerabilitatea – condiţie a producerii dezastrelor
4.Hazarde de natură geologică – exemple
5.Hazarde de natură hidrometeorologică – exemple
6.Hazarde de natură biologică – exemple
7.Hazarde antropice – accidente tehnice, degradarea mediului înconjurător, poluare –exemple
8.”Dezastrul” virusologic în corpul uman vulnerabil/ într-un sistem IT
9.Rolul ştiinţei, a gestionării şi prelucrării informaţiilor, al TIC, al comunicării (în acord cu legislaţia şi practicile sociale) în gestionarea dezastrelor
10. Simularea unui dezastru urmând puterile lui 10, având metrul ca unitate de măsură.
Elevii au alcătuit un corp solid cu profesorii lor: profesor de informatică Aga Petronela – diriginta clasei, profesor de informatică Ştefănescu Narcisa, profesor de geografie Marius Cazacu, profesor de fizică Anca Greculeac-director adjunct al colegiului şi profesor de biologie Ramona Morar. O dată pe săptămână, aceştia s-au întâlnit la cursul opţional, în echipă multidisciplinară, prin intermediul căruia au putut să-şi confrunte perspectivele, să-şi expună rezervele sau să aprobe idei originale, ivite în minţile deschise, de tineri cu imaginaţie şi intenţie. Atmosfera de lucru s-a menţinut în intervalul emulaţiei şi competenţei. Ca urmare a reuşitei la concurs, Colegiul Naţional „Petru Rareş” va fi dotat cu un laborator ,,multitouch”, .
Nouă ne revine rolul de a le admira munca, rezultatul, dar mai ales dorinţa de a se mobiliza într-un interes constructiv şi de a demonstra, încă o dată, un fapt atât de caracteristic celor de la Petru Rareş, serioziatatea detaliului şi forţa de persuasiune a integralului.
Cu oameni de aşa natură, tagma elitei nu mai este un ambient imposibil celor ambiţioşi, celor care încă mai anticipează binele pentru societatea etichetată cu înverşunare, în curs de regres.
“În orice caz, victoria lor nu e decât evidenţa faptului că munca stă mai degrabă sub stigmatul devotamentului, decât al hazardului” – apreciază d-na director a colegiului, profesor Daniela Dungeanu.
