Iată-ne începând o noua săptămâna si apropiindu-ne te ziua in care oaspeţii noştri se vor întoarce acasă. In afară de faptul că am avut mult de lucru astăzi – nimic nou – pe scena proiectului nostru si-a mai făcut apariţia o persoana: l’intervenant , in romana traducându-se ca „vorbitor”. Adică o persoana care ştie sa vorbească „ca la teatru” in fata unei mulţimi (găsiţi voi o explicaţie mai bună!).
Întâlnirea cu el a debutat intr-un mod foarte amuzant: a început sa se prezinte in versuri si credeţi-mă ca nu e uşor sa vorbeşti in rime, in franceza, si sa mai fi si amuzant pe deasupra! Cu el am început ceea ce se cheamă atelierul SLAM. Pe scurt, ne-a învăţat cum si ce să facem când vorbim. Dar intr-o maniera atât de veselă încât puteai să crezi că ne jucăm, nu că învăţăm. De exemplu, ne-a pus să ne spunem toţi numele in trei moduri la microfon (de la încet la foarte tare si chiar cântat), exerciţiu care ne-a arătat cat de tare trebuie să vorbim. Am mai avut exerciţii de articulare a cuvintelor (din cărticele cu fraze speciale in franceză) in care trebuia să spui propoziţia de la încet la foarte repede si care iţi făceau limba să se încurce in gură. Si alte jocuri de care nici nu-mi mai amintesc!
Seara am participat la câteva ore, ca să vadă si grupul francez cum se desfăşoară orele noastre. Ce părere au avut? Vă spun altă dată!
